Cateva citate ,de Emil Cioran!
-Nu eşti un psiholog bun dacă tu însuţi nu eşti un subiect de studiat, dacă materialul tău psihic nu oferă zilnic o complexitate şi un inedit care să excite curiozitatea ta continuă.
-Lumea poate exista doar pentru cei ce n-au văzut-o. Ceilalţi şi‑ au pierdut vederea de atâta aparenţă şi şi-au rănit ochii într-un real minor. Spaţiul oferit de visuri n-are orizont şi astfel se întinde el generos unei priviri plecate, spre a nu se mai opri.
-Pesimistul trebuie să-şi găsească zilnic câte-o nouă raţiune de a exista: e o victimă a "sensului" vieţii.
-Pentru cine a trăit extazul devenirea nu mai are sens!
-Realitatea este o creaţie a exceselor, a nemăsurii şi a nesăbuinţelor noastre.
-Oricărui gânditor îi trebuie un minimum de cinism, altminteri îl paşte imbecilitatea.
-Tot ce am descoperit, am descoperit consumându-mă. M-am diminuat ca să pot pătrunde anumite adevăruri.
-Citesc, citesc. Lectura este evaziunea mea, laşitatea mea cotidiană, justificarea incapacităţii mele de a lucra, scuza pentru toate, vălul care-mi acoperă eşecurile şi neputinţele.
-Nu există decât o ratare: a nu mai fi copil.
-Ce-i un artist? Un om care ştie tot - fără să-şi dea seama. Un filozof? Un om care-şi dă seama, dar nu ştie nimic.
-Toate apele au culoarea înecului.
-Omul e cerşetor de existenţă.
-Absolutul e un stadiu crepuscular al voinţei, o stare de foame istovitoare.
-Bruma de poezie care, de bine, de rău, învăluie acest pămînt emană din toamna veşnică a Creatorului şi dintr-un cer necopt pentru a-şi scutura stelele.
-Nu are convingeri decât acela care n-a aprofundat nimic.
-Arta de a fi psiholog nu se învaţă, ci se trăieşte şi se experimentează, deoarece nu există un complex de canoane care să-ţi dea cheia misterelor psihice, a structurilor diferenţiale ale vieţii sufleteşti.
-Nu locuieşti într-o ţară, locuieşti într-o limbă.
-Lenea e un scepticism al cărnii. [absolut genial:))]
-Suspinul e spaţiul ideal al respiraţiei.
-Paradoxul este surâsul formal al iraţionalului
-Pentru că am căutat adevărul, era inevitabil să dau peste minciună.
-Prostia este o suferinţă nedureroasă a inteligenţei.
-Cu cât cunoşti mai mult, cu atât vrei să cunoşti mai puţin. Cine nu suferă din cauza cunoaşterii, acela n-a cunoscut nimic.
-Entuziasmul este o formă de delir.
-Nu te poţi iniţia în misterul altuia, dacă tu însuţi n-ai un mister în care să te iniţiezi
-A suferi e modul de a fi activ fără să faci ceva.
-Nu scrii pentru că ai ceva de spus, ci pentru că vrei să spui ceva.
-Totul e aşa cum a fost dintotdeauna şi cum fără îndoială va fi când nu va mai fi nimic.
-Avem întotdeauna impresia că putem face ceva mai bine decât ceilalţi. Din păcate, nu avem aceeaşi convingere şi faţă de noi înşine.
-Idioţenia este o groază ce nu poate gândi asupra ei însăşi, un neant material.
-Cred în salvarea umanităţii, în viitorul cianurii...
-Definiţia viului: ceea ce încă nu pute.
-O mare nebunie ne scapă temporar de o mare durere.
-Dragostea este când două salive se întâlnesc.
-Omul e o lume în lume.
-Gânditorul este un emigrant în viaţă.
-A fi sau a nu fi? Nici una, nici alta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu