Fugar

Nulitatea lumi ma inconjoara.Este pretutindeni ,asemeni aerului ma inunda si ma sfarseste.Presiunea acesta consta a unor intrebari existentiale imi macina gandurile .Incerc din rasputeri sa gasesc un sens bine intemeiat aupra existentei mele .Cu cat se securg secundele,cu atat sunt mai vlaguit si simt cum viata se strecoara pe langa mine atat de fugitiv si subtil. Din punct de vedere rational si constient acesta simtire e sufocanta.
Dar ce rost are lumea,din moment ce iti petreci viata doar pentru a ti-o sugruma ?
Gandurile se nasc si se topesc fara nici o relevanta.Pentru mine trecutul este o dulce amagire imbibat cu frustrari si regrete.Viitorul este de asemenea o posibilitate de a evada din aceasta orgie.Doar prezentul imi ramane.Dar cum se poate defini prezentul?este infinit prea scurt pentru al putea constietiza.Nu apuci sa-l atingi ca deja a trecut.S-a varsat iremediabil .Chiar si tu,amice te poti uita in trecut fara sa ai regrete?Viata insasi este un motiv de regret.Poate si prezentul este o amagire a existentei.Suntem atat de subiectivi prin esenta,incat, e chiar dificil sa numesti umanitatea o rasa.
In viziunea mea singurul lucru absurd este insasi viata.Suntem candamnati sa traim cu ea si in ea.Dar este ceva ce ma tine in viata pentru care merita sa traiesti.
Ironia si sarcasmul doua insemnatati, care ti le confera in mod ironic VIATA!

Infantia iernii

Sageti spre azur,chicotesc la venirea ierni,indreptate in marea norilor asteptand pravalirea lacrimilor de gheata.

Vuietul ierni,unul din cele mai minunate glasuri ale naturi dezmiarda fulgi spre amiaza mare.
Amurgul dabia sosit se scalda insangerat in razele lui isovitoare.Isi inalta crestele pentru o ruga astrala ,imbibat in altarul de zapada.
Incet..prezenta istovitoare a ierni reda refugiul de ganduri ,negandite unde invie fiecare pas,fiecare fior rece..
Ultimul gand spre simfonia ierni (...)

Ne tragem din maimute!

Am un singur regret,si acela e,ca nu te-am cunoscut pe tine..aberari,cu cat cunosc mai mult fiintele acestea care le spunem oamenii cu cat ma intorc la "singuri imperfecti din natura sunt chiar oameni"deci asa se pune intrebarea(destul de idioata ce-i drept) ce sar intampla cu terra daca oameni sar evapora,ar diparea pur si simplu.Raspunsul cred ca il stim cu toti, pamantul ne-ar multumi sa scape de rahatul pe care il producem de regula dimineata.
De ce ?! oricum am inceput sa transpiram si sa ne cacam prea mult(e incredibila valenta nelimitata a acestui cuvant) suntem sudoarea care nu de mult a inceput sa puta!! e invadat de antropoidele alea ,numiti cocalari(stiu sau dezbatut multe teme pe acest subiect si poate a inceput sa devina plictisitor,dar nu ma pot abtine) se iau de tine pe strada(sau alte locuri publice) doar pentru ca nu esti o primata inculturalizata ca ei.Trist atat de trist pana unde a ajuns prostia chiar la limita .NU GENERALIZEZ! (pot fi si excepti,iar asta demonstreaza ca exista un Dumnezeu)

P.S nenea nu are nici o legatuta cu textul(imi place "barbita" lui)